Cluj-Napoca este primul oraș din fostul bloc comunist care aderă la Green City Accord

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit miercuri, în cadrul unei ședințe ordinare, pentru a hotărî dacă Clujul va adera la proiectul Green City Accord. Proiectul pare promițător și prevede realizarea unor obiective până în anul 2030.

Ce spun liderii despre acest proiect

„Noi, semnatarii  Acordului  privind  oraşele  verzi  (Green  City  Accord ), împărtăşim viziunea unui viitor urban în care, până în 2030, cetăţenii noştri vor respira aer curat, se vor bucura de apă curată, vor avea acces la parcuri şi zone verzi şi vor suporta mai puțină poluare fonică. În  viziunea  noastră,  economia  circulară  devine o realitate, cu deşeuri  transformate în resurse şi reciclarea devine regulă.

Vrem ca cetăţenii noştri să îşi vadă oraşul ca pe un loc  atractiv  în care să  trăiască, să muncească şi să investească. Un loc care pune preţ pe sănătate  şi bunăstarea lor.”, conform hotărârii 38 din 24.03.2021.

Aceștia consideră că lucrurile ar putea fi îmbunătățite și principala problemă cu care se confruntă este poluarea aerului care cauzează numeroase îmbolnăviri.

„Poluarea aerului continuă să fie principala cauză a îmbolnăvirii şi morții premature. Calitate a apei nu a fost atinsă la cote maxime şi  încă  există  presiune  semnificativă  pe  corpurile  de  apă. Biodiveristatea și ecosistemele continuă să se deterioreze . Poluarea fonică este o preocupare din ce în  ce  mai  mare,  iar  ineficiența  managementului  deşeurilor  duce  la  pierderea  unor  cantităţi semnificative de resurse, împiedicând tranziţia către o economic circulare.”, au mai adăugat aceștia în document.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, spune că acordul Green City „este o inițiativă a Comisiei Europene prin care se dorește ca orașele din Uniunea Europeană să ofere o calitate mai bună pentru cetățenii lor, prin susținerea de infrastructură verde, nepoluantă, și prin calitate aerului”.

„Suntem primul oraș din România care aderă la acordul orașelor verzi și primul din fostul bloc comunist”, a adăugat Emil Boc.

Care sunt principalele obiective realizabile până în 2030

  • Îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului, conform instrucţiunilor Organizaţiei Mondiale a Sănătății  privind  calitatea aerului;
  • Progrese importante în îmbunățirea calităţii corpurilor din apă şi eficienţa utilizării apei;
  • Progrese considerabile în conservarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii urbane, inclusiv prin creşterea extinderii şi calităţii zonelor verzi din  oraşe, şi prin oprirea pierderii şi restaurării ecosistemelor urbane;
  • Tranziţia către o economie circulară prin asigurarea unei îmbunătăţiri semnificative în gestionarea deşeurilor menajere municipale, o reducere importantă a generării de deşeuri.
  • Reducere semnificativă a poluării fonice, apropiindu-ne ele niveluri recomandate de  Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Cum se vor realiza aceste obiective

  • Stabilirea de niveluri de bază şi obiective ambițioase în termen de doi ani, depăşind cerinţele minime stabilite de legislaţia UE;
  • Se vor implementa politici şi programe, într-o manieră  integrată, pentru a se atinge obiectivele până în anul 2030;
  • Raportarea periodică cu privire la progres şi nivelul de implementare.

Proiectul prevede realizarea unor procese și aplicarea măsurilor în 5 zone importante: poluarea aerului, poluarea apei, reducerea deșeurilor, poluarea fonică și îmbunătățirea biodiversității.

Măsuri pentru reducerea poluării aerului

  • Crearea zonelor cu emisii reduse sau zero emisii, implementarea restricţiilor pentru vehicule sau stabilirea de  taxe;
  • Măsuri pentru un transport public mai atractiv, mai accesibil şi mai curat;
  • Abordarea poluării aerului din cauza consumului de energie, prin promovarea clădirilor eficiente energetic, cu sisteme curate ele încălzire şi răcire şi instalaţii de energie regenerabilă.

Măsuri pentru îmbunătățirea calității apei

  • Susţinerea economiei circulare prin reducerea poluării surselor de apă, prin retehnologizarea reţelelor de apă uzate şi a staţiilor de epurare;
  • Restabilirea funcţionării ecosisteme lor acvatice pentru a atinge starea ecologică bună a apelor;
  • Îmbunătăţirea monitorizării pentru a stabili legături mai bune între calitatea apei şi procesul de tratare.

Măsuri pentru reducerea deșeurilor

  • Folosirea instrumentelor economice în aplicarea principiului „ poluatorul plăteşte”;
  • Reducerea incinerării deşeurilor;
  • Punerea în aplicare a unor măsuri eficiente pentru a reduce consumul de plastic de unică  folosință şi pentru a elimina gunoiul de plastic

Măsuri pentru reducerea poluării fonice

  • Crearea de zone fără mașini, implementarea de restricții a accesului vehiculelor sau stabili rea unor taxe şi sprijinirea mersului pe jos, folosirii biciclete lor, etc.;
  • Implementarea unor modalități silențioase de livrare a mărfurilor;
  • Managerierea fluxurilor de trafic, reducerea limitelor de viteză şi folosirea pavajelor speciale pentru a reduce zgomotul cauzat de traficul rutier.

Măsuri îmbunătățirea biodiversității

  • Eliminarea utilizării pesticidelor şi limitarea practicilor de gestionare dăunătoare biodiversităţii în zonele verzi urbane;
  • Prevenirea introducerii şi răspândirii speciilor străine invazive în zonele urbane;
  • Sprijinirea speciilor de polenizatori sălbatici din zonele urbane.

Editor: Topoliceanu Larisa

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Posts